Cum sǎrbǎtorim Crǎciunul ? La fel ca în România sau nu ?

 




SINAXAR

« Naşterea Domnului este, oriunde ne-am afla, bucuria de a primi din nou în mijlocul nostru, în familie, în bisericǎ şi în inimile noastre, pe Domnul nostru Iisus Hristos. Şi pentru cǎ Dumnezeu se face prunc şi se naşte pentru noi în lume, ne pregǎtim şi noi sǎ-L întâmpinǎm aşa cum ştim mai bine, cu mic şi mare, pǎrinţi, copii şi bunici.

La parohia « Sfinţii Trei Ierarhi », ca în fiecare an de la înfiinţare (în 2008) am pregǎtit împreunǎ cu copiii o serbare de Crǎciun pe care am prezentat-o în duminica din ajunul praznicului Sfântului Nicolae. Dacǎ în anii trecuţi programul a fost centrat în jurul piesei de teatru « Viflaimul » (pusǎ în scenǎ cu ajutorul unei tinere, doctorand în teatru, cu multǎ creativitate şi dragoste pentru copii, Dana Monah de la Iaşi, studentǎ la Paris iar acum la Geneva), anul acesta firul narativ al programului s-a împletit din colinde şi poezii de iarnǎ, poezii istorice şi poeme pentru copii din literatura românǎ. « Codrul » lui Eminescu a luat înfǎţişarea unui bǎiat frumos îmbrǎcat în costum popular ; « Lupta vieţii » a lui George Coşbuc a fost un « duel » dramatizat şi interpretat de doi adolescenţi, « Balada unui greier mic » a lui George Topâceanu ne-au povestit-o douǎ surori în port popular iar pentru câteva minute am asistat la dialogul dintre Ştefan cel Mare şi Daniel Sihastrul aşa cum ni-l povesteşte Dimitrie Bolintineanu. Am ascultat « Doi fraţi cuminţi » de Elena Farago, « Pomul Crǎciunului » al lui George Coşbuc şi alte povestiri de Crǎciun în versuri, aşa cum au ştiut sǎ le scrie poeţii noştri români.

În duminica urmǎtoare, pe 12 decembrie, corala parohiei condusǎ de pǎrintele paroh Mircea FILIP ne-a pregǎtit un concert de colinde, într-o interpretare originalǎ, pe care şi-a pus amprenta experienţa de dirijor de cor a pǎrintelui. Toţi coriştii, bǎrbaţi şi femei au fost îmbrǎcaţi în costume populare din mai multe regiuni ale ţǎrii , într-un fel un simbol al faptului cǎ aici la Paris,la parohia « Sfinţii Trei Ierarhi » încercǎm sǎ pǎstrǎm şi sǎ trasmitem şi copiilor tradiţiile noastre româneşti.

De Crǎciun cu siguranţǎ cǎ nu vor lipsi de pe mese cozonacii, cârnaţii şi sarmalele atunci când vom merge ca şi în anii trecuţi, din casǎ în casǎ pentru a ne colinda unii pe ceilalţi. Cu ajutorul Domnului şi anul acesta ne vom întâlni în bisericǎ, cu sufletele pline de un fior sfânt, pentru sfintele slujbe de sǎrbǎtori.

O diferenţǎ faţǎ de felul în care sǎrbǎtorim Cǎciunul în România ? Poate fapul cǎ pentru a ne colinda va trebui sǎ strǎbatem iar, ca în fiecare zi de muncǎ de peste an, autorutele din regiunea parizianǎ. Uliţa s-a transformat în autostradǎ dar dorul omului dupǎ Dumnezeu rǎmâne acelaşi, la sat, la oraş, în România sau în al loc de pe pǎmânt. Dorul de casǎ ni-l astâmpǎrǎ doar gândul cǎ şi sfinţii, uneori au colindat pǎmântul cu binecuvântarea lui Dumnezeu, pentru a îndeplini fiecare, acolo unde s-a aşezat, pentru o vreme sau pânǎ la moarte, un rost al sǎu.

Un pǎrinte drag, preasfinţitul Iustinian al Maramureşului şi Sǎtmarului, ne spune aşa : ‘Din fiecare plecare învǎţǎm cum sǎ ne iubim şi mai curat ţara, familia, casa.’

Cu dor de sfintele locuri din România, de membrii familiei rǎmaşi în ţarǎ dar cu bucuria cǎ Naşterea Domnului este aproape, credincioşii parohiei « Sfinii Trei Ierarhi » vǎ doresc Crǎciun fericit, cu pace şi binecuvântare de la Dumnezeu şi vǎ aşteaptǎ cu drag oricând aveţi drum cǎtre Paris la biserica de la Romainville : 6 rue Louise Dory, 93230 Romainville(Metro 5, staţia Raymond Quesneau). Sǎrbǎtori fericite !

 

No comments

Be the first one to leave a comment.

Post a Comment